Vei pleca
și vocea ta
Vă rămâne
Țărmul
sufletului meu.
Am fost o
încercare
eșuată de iubire
care își
trăiește acum
ultimele clipe
de înfrângere.
Mă vei uita
căci tu uiți
totul:
viața, fericirea
și norocul.
Simt tăcerea cum
se scurge
printre cuvintele
mele
mult prea
întortocheate,
cuvinte ce nu au
ajuns
să prindă formă
în gândul tău,
căci le-ai
speriat mereu cu violenta ta
nerăbdare și
indiferență.
Și, totuși, am
fost ceva,
nu știu prea
bine ce,
un ceva infim
pierdut în
amintire.
Ceva
Ce mereu va
începe
Cu ”am fost”.